Diapozitive din excursiile mele
La un moment dat, in tineretea mea, am prezentat o serie de diapozitive facute in peregrinarile mele prin muntii Romaniei. Cum aceste prezentari au avut oarecare succes, m-am gandit sa prezint in cele ce urmeaza, diapozitivele respective, alaturi de comentariul (verbal) da la acea vreme. Daca aveti oarecari comentarii, va rog nu va sfiiti sa le faceti.
Intre visele, aspiratiile, sperantele nostre si ceea ce reusim sa realizam, este o diferenta ... de nivel, cam cat aceea a unei cascade. Daca am folosi acesta diferenta de nuvel, construind o hidrocentrala si din energia data de ea, nu am reusi decat sa ne aprindem tigarile, tot ar fi ceva... caci fumand, am putea fauri alte vise, alte aspiratii...
Intre visele, aspiratiile, sperantele nostre si ceea ce reusim sa realizam, este o diferenta ... de nivel, cam cat aceea a unei cascade. Daca am folosi acesta diferenta de nuvel, construind o hidrocentrala si din energia data de ea, nu am reusi decat sa ne aprindem tigarile, tot ar fi ceva... caci fumand, am putea fauri alte vise, alte aspiratii...
Cascada Beusnita, langa Ochiul Beiului, Muntii Banatului.
Am folosit acesata cugetare, pentru a cincepe prezentarea acestor diapozitive, deoarece intre ea si frumusetea locurilor pe care vreau sa le prezint exista cred o asemanare estetica.
Alte imagini ale cascadelor Beusnitei...
Fiind relativ apropiati de Timisoara, muntii Aninei, desi de inaltime mica sunt propice organizariiunor excursii datorita pitorescului lor deosebit.
Fiul meu impreuna cu sotia, la cascadele Beusnitei.
In acesti munti, in lupta dintre ape si calcar au rezultat minunatele chei ale Nerei cu turniri zvete, cu pereti abrupti sub forma de clenturi si panze care stramteaza albia sau se dau la o parte facand loc poienilor largi in care cresc frumoase flori.
Imagini ale ceilor Nerei vazute de sus si ale "drumului roman".
Cateva frumose flori fotografiate in excursiile mele...
Facandu-si loc prin podisul calcaros al prolazului, apele au sapat salbaticele chei ale Carasului, cu pinteni calcarosi ce se intrepatrund formand numeroase meandre...
Cheile Nerei, de la nivelul apei
urmate de raul inspumat, ca si frumoasele chei ale Minisului cu largiri si stramtori urmate de soseaua modernizata.
Fiul meu in "tunelul" din drumul roman.
Din actiunea dizolvanta a apei asupra carbonatului de calciu a luat nastere lacul Ochiul Beu, aflat la 20 de km sud de Anina, continand apa deosebit de curata, avand o culoare verde-albasruie cum nu poate fi vazuta in alta pare,
precum si spectaculoasele cascade ale Beusnitei.
In apropierea acestor locuri pitoresti se afla o frumoasa poiana numita de unul din colegi (care din pacate nu se mai afla acum printre noi) POIANA FERICIRII, poate si datorita efortului pe care l-am depus pentru a ajunge acolo.
Din pacate insa, intr-un an exista doar un singur concediu insumand cam douazeci de zile. Nu trebuiev sa uitam insa ca tot un an are 52 de dumuici, adica aproape trei concedii si ca putem folosi acest timp in mici excursii in mijlocul naturii. Locuri frumoase exista si in apropiere. Trebuie doar sa stim sa privim.
Un apus de soare este desigur frumos fie ca il admiram la mare, la Timisoara, in Bucuresti pe malul lacului Herastrau, dar bineinteles cu totul altfel arata un apus de soare intr-o excursie in muntii Apuseni de exemplu.
Muntii Apuseni, fiind relativ apropiati de Timisoara, fiind spectaculosi nu atat prin inaltimea lor care nu trece cu mult peste 1800 de matri, avand culmi domoale sunt deosebit de propice turismului cu cortul.
In centru muntilor Apuseni se gasesc muntii Bihorului, partea cea mai interesanta sub aspect turistic din tot masivul. Datorita alternarii in acest masiv a rocilor solubile (calcare) cu roci ce nu pot fi dizolvate de apa, in acesta zona relieful este de un tip cu totul deosebit.
Chei, abrupturi, pesteri, avene, izbucuri, cascade la care se adauga elemente mai putin importante ce intregesc ansamblul cum sunt campurile de lapiezuri si doline, toate impreuna fac ca in acesti munti, aproape la fiecare pas sa fie ceva deosebit de vazut, de admirat.
Nu exista in tara o astfel de concentrare raportata la suprafata, de monumente ale naturii, incadrate intr-un ansamblu peisagistic deosebit de frumos si atractiv, ansamblu din care se detaseaza net cateva valori absolute nu la scara nationala ci europeana, cum ar fi Cetatile Ponorului Ghetarul de la Scarisoara, Cheile Somesului Cald si Cheile Galbenei.
Intre cabanele ce se gasesc in acesti munti se afla Stana de Vale, cunnoscuta in principal pentru statiunea cu acelasi nume si unde se afla si cabana turistica. De la acesta cabana, pe un frumos traseu de creasta se poate ajunge la cabana Padis.
La ambele cabane se poate ajunge si pe drumurile carosabile cu autobuze ale intreprinderii de transporturi.
Cabana Padis, asaltata vara de un numar deosebit de mare de turisti, se gaseste in centrul muntilor Bihor, in apropierea obiectivelor turistice de care am vorbit anterior.
De aici se pot organiza un numar destul de mare de excursii de o zi in circuit. In aceste excursii printre alte locuri ce merita a fi vizitate, se numara si Groapa de la Barsa, o depresiune in care se gaseste una din cele mai mari pesteri din tara.
Este vorba de complexul Pestera Neagra - Zapodie, de peste 10 km lungime, de care vorbeste Constantin Chirita in "Ciresarii". Alaturi de pestera se gaseste si Lacul Negru, adanc de 8 m, desi mic ca suprafata.
Tot de la Cabana Padis, pot fi vizitate o serie de locuri de mare atractie turistica cum estec de exemplu Poiana Ponor. In acesta poiana ce este o polie carstica tipica, poate fi vizitat un puternic izbuc (Izbucul Ponor) din care o mare cantitate de apa se revarsa curgand apoi linistit prin poiana, pentru ca, in capatul ei, neavand unde sa se scurga, sa intre din nou, prin niste sorburi puternice in pamant, de unde iesise unn km in amonte.
Parcurgand in continuare traseul, poate fi vizitat cel mai spectasculos fenomen carstic din muntii Apuseni: Cetatile Ponorului, monument al naturii. Aici apa din poiana Ponor iese din nou la lumina, apoi construieste o galerie de pestera lunga de cativa kilometri care abia recent a fost parcursa in portiunea sifonului terminal. Aceasta galerie este partial vizitabila. Doinele din Cetati au impesionanti peteti verticali de peste 200 de metri, de pe baslcoanele suspebdae pe acesti pereti putandu-se admira ansamblul spectaculus oferit de acest fernomen.
Parcurgand in continuare traseul, poate fi vizitat cel mai spectasculos fenomen carstic din muntii Apuseni: Cetatile Ponorului, monument al naturii. Aici apa din poiana Ponor iese din nou la lumina, apoi construieste o galerie de pestera lunga de cativa kilometri care abia recent a fost parcursa in portiunea sifonului terminal. Aceasta galerie este partial vizitabila. Doinele din Cetati au impesionanti peteti verticali de peste 200 de metri, de pe baslcoanele suspebdae pe acesti pereti putandu-se admira ansamblul spectaculus oferit de acest fernomen.
Parasind Cetatile Ponorului dupa mai bine de o ora putem ajunge la Izbucul Galbenei. Apa formeaza aici un lac adanc din care sescurge peste un baraj natural o cicada inspumata. Este de fapt debitul impresionant al raului subteran de la Cetati.
Raul, numit de aici incolo “Galbena”, curge tunultuos intre chei stramte, printer pereti de sute de metri inaltime, chei ce reprezinta continuarea de alta data a tunelului Cetatilor al carui tavan s-a prabusit.
Cheile Galbenei, monument al naturii, se remarca in special prin frumusetea sI tenacitatea lupei dintre apa si stanca. Traseul turistic este cand suspendat deasupra vaii, cand coboara la nivelul apei. In unele locuri pentru a-l putea parcurge au fost montate cabluri.
In curgerea sa, apa e nevoita uneori sa faca salturi spectaculoase. Deseori ea patrunde in stanca formand mici pesteri, cel putin una din ele putand fi parcursa de turisti.
Prin pitorescul si frumusetea sa, cheile Galbenei se detaseaza ca unul din principalele obiective turistice ale muntilor Apuseni. In acest traseu in circuit mai pot fi vizitate Pestera Focul Viu, Poiana Florilor precum si alte oboective turistice cum ar fi Groapa de la Barsa sau Groapa Ruginoasa.
Daca parcurgem muntii cu cortul, vom avea posibilitatea sa admiram o serie de alte obiective intre care se detaseaza Groapa Ruginoasa, imensa ravena active sapata de curentii formati in urma ploilor, dublata de actiunea vanturilor, fenomen unic in tara.
De la Groapa Ruginoasa, coborand prin padurea de fag, pe un traseu marcat nu prea bine, vom ajunge in Valea Sighistelului, deosebit de interesanta in special pentru speologi.
In portiunea superioara, Valea Sighistel creaza un canion deosebit de salbatic. Peretii care se apropie pana la un metru distanta au o inaltime de pese trei zeci de metri. Lungimea totala a canionului este de 200 m.
Valea Sighistelului este insa cunoscuta in special prin cele peste 15 pesteri pe care le adaposteste, intre care cea mai mare si mai frumoasa este Pestera Magura.
Fiind orizontala, aceasta pestera este usor de parcurs, insa culoarele destul de complicate pun anumite probleme de orientare. Sala Mare, Sala Palmierilor, Galeria Santurilor, Sala Uriasilor, Marele Dom, Cimitirul, Sala Gotica si Sala Liliecilor, iata cateva din denumirile formatiunilor si salilor din acesta pestera.
Pestera Magura, ca si alte pesteri din Valea Sighistelului si din alte zone este frumos ornate. Din actiunea apei asupra calcarului s-au format galerii uneori largi, alteori stramte, bia fasand corpul omenesc sa le parcurga. Dizolvand roca dura milimetru cu milimetru, in decursul zeci si sute, mii poate sute de mii de ani si depunand in alte locuri substanta dizolvata, au rezultat forme uneori masive, ateori de o mare gingasie. Admirand frumusetea acestor creatii ale naturii avem datoria sa le pastram, sa le ocrotim.
Iarna, un strat gros de zapada imbraca acesti munti, inca de la mijlocul lunii Decembrie. Partiile prelungi din zona Padisului ofera conditii bune pentru invatarea sky-ului, ca si pentru practicarea sky-ului de fond.
Vapada abundenta, mai ales in conditiile unui tinp insorit, da peisajului un farmec aparte, greu de uitat.
Dar, datorita inexistentei unor partii amenajate, dotate cu instalatii care sa faciliteze urcarea pantelor, Padisul se preteaza cu precadere in special la excursii pe schiuri.
Desigur, o excursie pe schiuri este mai greu de facut decat o excursie vara si cere un echipament deosebit. Frumusetea une astfel de excursii insa o face sa merite efortul necesar. Intr-o astfel de excursie vom ajunge sa parcurgem zone cu zapada proaspata, neatinsa inaintea noastra.
In astfel de excursii se poate ajunge in Poiana Ponor, in Lumea Pierduta si cu o buna conditie fizica se poate urca pana in Saua Cumpanetelu sau chiar si pana la Stana de Vale.
Muntii Retezat sunt cei mai apropiati munti inalti. Ei au inaltimi semete si lacuri neasemuite in frumusete, un relief dur, cu totul altul decat cel din Apuseni. Aici se afla peisaje degajate, pe spatii largi, strajuite de varfuri inalte acoperite de lespezi, vai prelungi larg rasfrante in cuiburi de caldari glaciare in care sclipesc lacuri linistite.
Partea centrala a masivului Retezat cuprinde varfurile cele mai inalte (peste 30 de varfuri de peste 2300 m inaltime) si cea mai intinsa retea de vai si lacuri glaciare. Este regiunea considerata cea mai inalta din tara avand inaltimea medie de peste 2350 m.
Cabana cea mai usor accesibila dinspre Timisoara este cabana Pietrele, unde in luna mai aparew primavara si prin stratul de zapada ce se subtiaza tot mai mult apar brandusele.
Urcand culmea Lolaia, aflata in apropierea cabanei, se pot cuprinde cu privirea atat crestele nordice paralele ce se desprind din creasta principala nordica, cat si varfurile principale ale masivului, Retezat, Pelega, Papusa Vf. Mare.
Aceste varfuri si culmi te imbie sa le urci, sa le cuceresti inaltimea. Acest lucru nu si-l pot permite decat cei ce cunosc bine muntele, doar cei ce-l respecta. In conditii de iarna mai ales se poate intampla ca o greseala facute sa coste mult, uneori chiar viata.
Soarele straluceste parca mai puternic, orbindu-ne.
Dar iata-ne ajunsi sus in Curmatura Bucurei. Zapada imbraca pietrele, iar vantul, jucandu-se cu zapada, a creat concretiuni asemanatoare celor create de apa in pesteri.
Din Curmatura Bucurei admiram zonele inconjuratoare. Spre sud, acoperiti de nori, se gasesc culmile Dragsganu, iar undeva in spatele ei Cabana Buta,.
Spre vest, Judele isi etaleaza inaltimile doar norii incercand sa le intreaca.
Iar spre sud-vest varful Retezat, de peste 2480 m se detaseaza net pe cerul albastru.
Ajunsi aici nu ne putem opri ci urcam mai sus in vf. Custura Bucurei si in dreapta observam zona prin care am urcat.
Revenind in Curmatura Bucurei putem admira sub noi cel mai intins lac glaciar din tara, lacul Bucura, acum acoperit de geata.
In scurta nastra trecere in revista a reliefului muntos al tarii, nu putem trece cu vederea cei mai inalti munti dina tara Muntii Fagaras. Lantul nordic al acestor munti se intinde de la vest la est pe o distanta de 70 km fiind alcatuiti dintr-o puzderie de creste si de piscuri ascutite (zece piscuri trecand de 2500 m).
Pe creasta principala a acestui masiv se pot numara peste 20 de varfuri de peste 2000 m inaltime, intre care Negoiu, Caltun, Vanatoarea lui Buteanu, Vistea si Moldoveanu trec de 2500 m.
Adeseori in caldarile glaciare superioare varfurile muntilor se oglindesc in cristalul taurilor ramase dupa topirea ghetarilor. Unele din ele, cum este si lacul Caltun, de o frumusete neasemuita, alaruri de formele maiestuase ale custurilor, dau personalitate muntelui.
Tot in preajma crestei principale, pe langa lacul Caltun, ce-l putem admira in aceasta imagine, se gasesc frumoasele lacuri Avrig, Iezerul Caprei, Podragul, Podragelul lacurile din Valea Rea, si multe altele.
Din activitatea ghetarilor conjugate cu efectele ingheturilor si dezgheturilor repetate a rezultat si relieful semet si infricosator al custurilor. Aproape pretutindeni pe creasta principala, coastele e intrertaie in creste ascutite pe care trec mai mult ciopoarele de capre negre si din cans in cand doi trei oameni…
Daca pe alocuri nu gasim custuri in schimb gasim abrupturi stancoase la poalele carora s-au adunat imense grohotisuri si naruituri de stanci, unele de forme ciudate. Este inimaginabila pentru ce ce nu a vazut inca, grandoarea unui peisaj sterp, cu pravalituri de blocuri uriase, carora lichenii, singurul semn de viata, le dau un colorit galben verzui.
Din lacurile glaciare isi trag adeseori viata taurile ce pornesc la inceput firave prin vaile unde altadata se tarau ghetarii, apoi cresc vazand cu ochii prabusindu-se d eobicei in volburile unor cascade impresionante cum sunt cascada de marmura a Serbotei sau Cascada Balei, a Urlei si altele.
Iarna se instaleaza in Fagaras la inceputul linii decembrie. In cursul iernii la inaltimile mari cade o cantitate de zapada cumulata de 7 - 8 metrii grosime. Purtata de vanturi zapada se depune neuniform, formand cornise spre nord si est, ceea ce face deosebit de greu accesul spre creasta.
In urma ninsorilor abundente se produc deseori avalanse. Aici, in muntii Fagaras, s-au semnalat cele mai mari avalanse din tara care au facut multe victime. Dar chiar si vara Fagarasul face victime in special datorita inconstientei unoir persoane ce pleca la drum fara un echipament corespunzator, necunoscand traseul sau uzand de bauturi alcoolice.
Datorita dificultatilor pe care le prezinta percurgere pe timp de iarna a traseului de creasta, a crestelor Fagarasului, acesta constiuie o piatra de incercare pentru orice alpinist.
Deseori iarna, particule fine ale ceturilor cristalizeaza sub forma de chiciura pe marile abrupturi nordice fagarasene. Atunci intregul munte capata un aspect himalaian.
In frumoasa caldare a Podragului, alaturi de lacul cu acelasi nume, intr-o solida constructie de piatra, se afla cabana turistica Podragu, cabana aflata la cea mai inalta cota din Fagaras (peste 2130m).
Iarna aici se gasesc excelente partii de schi relieful glaciar oferind pante de toate categoriile. Apropierea crestei principale cat si inaltimea la care ne aflam face posibila in conditii relativ usoare ascensiunile pe creasta sau in saua spre lacul Podragel.
Pe langa acesta cabana, in masiv exista o serie de alte locuri de adapost cum ar fi cabanele Suru, Negoiu, Balea, Valea Sambetei si Urlea care acopera lungimea crestei principale si fac posibila vara, parcurgerea ei in etape de cate o zi.
Cel ce este indragostit de munte rezista greu tentatiei de a urca un varf, mai ales in conditii de iarna si in secial atunci cand are ajutorul unui alpinist. Asa am ajuns in vf. Galasescu Mare la peste 2470 m, intr-o splendida zi senina. De aici, privind spre sud pantele muntelui sunt domoale, rotunjite...
Iata insa cum apare cresta principala a aestui masiv, intr-o zona ce se parcurge relativ usor. Urcusul in creasta s-a efectuat prin zona umbrita, abrupta.
Spre vest, in stanga crestei principale, se detaseaza sub cativa norisori cumulus, acoperisul Romaniei format din culmile Vistea si Moldoveanu, intre care se afla spintecatura Vistei, unite intre ele printr-o muchie.
