Excursii in pesteri. Fenomene carstice
In drumetiile mele am umblat printr-o serie de pesteri. Majoritatea lor le-am gasit in peregrinarile mele din muntii Apuseni. In muntii Bihorului, care sunt munti formati in special din carbonat de calciu (calcar), exista asa numitele fenomene carstice.
Aceasta denumire vine de la podisul Carst (din Croatia) unde se afla si celebra pestera Postoina, care (pana acum) este pestera cu cel mai mare numar de vizitatori din Europa si unde exista numeroase fenomene carstice adica avene, ponoare, izbucuri, doline si bineinteles pesteri.
O pestera cunoscuta la noi este pestera Ursilor, din Muntii Bihorului, pestera despre care se spunea ca are sanse sa depaseasca pestera Postoina ca numar de vizitatori. Este o pestera amenajata, o pestera ce se parcurge usor (sunt amenajate "alei" din beton pe care te poti deplasa usor, si bineinteles vizitarea se face cu ghid.
Printre fenomenele carstice se numara dolinele. Ele sunt niste gropi cu forma de palnie (partea mai mare a palniei se afla la nivelul solului, iar partea mai ingusta se afla la un nivel mai jos). In general, in mijlocul dolinei sunt crescuti brazi, care de la distanta par mai mici, pentru ca ei au radacinile la un nivel inferior solului.
Aceste doline, ca si lapiezurile, dau un aspect deosebit peisajului carstic. Lapiezurile sunt santuri lasate de apa de ploaie in stancile care se gasesc pe suprafata dealurilor si a zonelor carstice.
In pesteri se formeaza tot felul de forme datorita depunerii carbonatului de calciu dizolvat de apa de ploaie in drumul ei in alte anumite conditii de temperatura si presiune. Aceste forme, sunt stalactitele si stalagmitele, ca si coloanele. Stalactitele, cele mai numeroase, se formeaza din tava spre podeaua pesterii si au diferite grosimi, de la cea a unui bat de chibrit, pana la grosimi impresionante. Ele nu ating solul si se formeaza datorita caderii apei de pe plafonul spre podeaua pesterii.
Stalagmitele se formeaza in locul caderii picaturilor de apa pe solul pesterii. Ele cresc in sus (si nu in jos ca stalactitele). Ele au dimensuini in general mai grose decat cele observate la stalactite.
Cand o stalactita se uneste cu o stalagmita, se formeaza o coloana. O coloana poate avea si ea dimensiuni (grosimi) diferite. De asemenea, pe peretii pesterilor se pot forma diverse forme, unele din ele foarte interesante. De exemplu in pestera Ursilor poate fi vazuta "o racheta gata de decoolare" sau "blana unui urs", care voia sa iasa din pestera si l-a surprins acolo caderea stancilor si l-a lasat fara blana.
In depunerile de carbonat de caciu (calcit, sau calcar) pot exista diversi oxizi metalici amestecati cu carbonatul de calciu. Cel mai frecvent oxid metalic este oxidul de fier (sub mai multe forme) care da culorile cele mai raspandite de la galben ruginiu pana la tot felul de nuante de roz, rosu si pana la ruginiu inchis.
Alti oxizi duc la alte culori. De exemplu culorile de verde (cu diferite nuante) sunt date de oxizii de cobalt.
In imaginile de mai sus poate fi vazut un grup de frumoase stalactite precum si un grup de formatiuni frumos si intens colorate.
Se pot vedea (in imaginile de mai sus) un grup de gururi ale caror dimensiuni se pot compara cu pixul introdus in apa. In imaginea urmatoare pot fi vazute o serie de stalactite si stalagmite precum si o frumoasa coloana, la care se poate vedea locul de intalnire a stalactitei cu stalamita. In cea de a treia imagine poate fi vazut un "dom" o masa de calcit depus peste o stanca, ce are aspectul unei mese.
Aceste imagini (aproape toate) sunt luate din pestera Corbeasca, din valea Sighistelului.
In pesteri se afla multe lucruri deosebite ce merita sa fie vazute. Daca aveti timp va invit sa mergeti sa vizitati (vara este cel mai bine) pestera Ursilor. Va asigur ca nu veti regreta!
Aceasta denumire vine de la podisul Carst (din Croatia) unde se afla si celebra pestera Postoina, care (pana acum) este pestera cu cel mai mare numar de vizitatori din Europa si unde exista numeroase fenomene carstice adica avene, ponoare, izbucuri, doline si bineinteles pesteri.
O pestera cunoscuta la noi este pestera Ursilor, din Muntii Bihorului, pestera despre care se spunea ca are sanse sa depaseasca pestera Postoina ca numar de vizitatori. Este o pestera amenajata, o pestera ce se parcurge usor (sunt amenajate "alei" din beton pe care te poti deplasa usor, si bineinteles vizitarea se face cu ghid.
Printre fenomenele carstice se numara dolinele. Ele sunt niste gropi cu forma de palnie (partea mai mare a palniei se afla la nivelul solului, iar partea mai ingusta se afla la un nivel mai jos). In general, in mijlocul dolinei sunt crescuti brazi, care de la distanta par mai mici, pentru ca ei au radacinile la un nivel inferior solului.
Aceste doline, ca si lapiezurile, dau un aspect deosebit peisajului carstic. Lapiezurile sunt santuri lasate de apa de ploaie in stancile care se gasesc pe suprafata dealurilor si a zonelor carstice.
In pesteri se formeaza tot felul de forme datorita depunerii carbonatului de calciu dizolvat de apa de ploaie in drumul ei in alte anumite conditii de temperatura si presiune. Aceste forme, sunt stalactitele si stalagmitele, ca si coloanele. Stalactitele, cele mai numeroase, se formeaza din tava spre podeaua pesterii si au diferite grosimi, de la cea a unui bat de chibrit, pana la grosimi impresionante. Ele nu ating solul si se formeaza datorita caderii apei de pe plafonul spre podeaua pesterii.
Stalagmitele se formeaza in locul caderii picaturilor de apa pe solul pesterii. Ele cresc in sus (si nu in jos ca stalactitele). Ele au dimensuini in general mai grose decat cele observate la stalactite.
Cand o stalactita se uneste cu o stalagmita, se formeaza o coloana. O coloana poate avea si ea dimensiuni (grosimi) diferite. De asemenea, pe peretii pesterilor se pot forma diverse forme, unele din ele foarte interesante. De exemplu in pestera Ursilor poate fi vazuta "o racheta gata de decoolare" sau "blana unui urs", care voia sa iasa din pestera si l-a surprins acolo caderea stancilor si l-a lasat fara blana.
In depunerile de carbonat de caciu (calcit, sau calcar) pot exista diversi oxizi metalici amestecati cu carbonatul de calciu. Cel mai frecvent oxid metalic este oxidul de fier (sub mai multe forme) care da culorile cele mai raspandite de la galben ruginiu pana la tot felul de nuante de roz, rosu si pana la ruginiu inchis.
Alti oxizi duc la alte culori. De exemplu culorile de verde (cu diferite nuante) sunt date de oxizii de cobalt.
In imaginile de mai sus poate fi vazut un grup de frumoase stalactite precum si un grup de formatiuni frumos si intens colorate.
Se pot vedea (in imaginile de mai sus) un grup de gururi ale caror dimensiuni se pot compara cu pixul introdus in apa. In imaginea urmatoare pot fi vazute o serie de stalactite si stalagmite precum si o frumoasa coloana, la care se poate vedea locul de intalnire a stalactitei cu stalamita. In cea de a treia imagine poate fi vazut un "dom" o masa de calcit depus peste o stanca, ce are aspectul unei mese.
Aceste imagini (aproape toate) sunt luate din pestera Corbeasca, din valea Sighistelului.
In pesteri se afla multe lucruri deosebite ce merita sa fie vazute. Daca aveti timp va invit sa mergeti sa vizitati (vara este cel mai bine) pestera Ursilor. Va asigur ca nu veti regreta!
